Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Poezie

        de Laurenţiu Belizan

La solitudine

savanţii au clonat urechea lui Van Gogh

scannerul urmăreşte precis curbura

lobilor inimii creierului

soarele a devenit o lumină oarecare pe cer

abia atingi vârful miilor de cuvinte

skipper pe un velier în ape fără maree

pe insulă din ramuri de sequoia cresc suflete

fructe de aer vrăjit ieşind unele din altele

atingând pământul

zilele-piranha pătrund în vene aorte capilare

distilate în penumbra crudă a vieţii altora

simt

ştiu că trupul tău este

un gând al meu simplificat

şi sunetele din jur se opresc

în călcâiul lui Ahile

mintea refuză vacanţe în Caraibe

efluvii frumos mirositoare

acolo delfinii se sinucid cu cinism

de dragul artei pe nisipul alb

şi cuvintele stau în teci ca ghearele

unei leoaice cu pui

pe muntele Athos se scoate izvod nou

oare aş putea să te iubesc în două dimensiuni

ca pe o icoană?

şi dacă i-ar cădea o foiţă de aur

ar putea deveni un

corn al lui Noe gemând?

vezi?

dincolo de sticlă chirurgii

operează nesfârşitul bâzâit

al apelor

şi mirosul de camfor

ei sunt fii ai lui Noe

odată ajunşi la ţărm

vor despica lemnul în bandaje şi

fâşii

înălţând o casă

în ea se vor adăposti cohortele de inocenţi

gata să incendieze noul paradis

scormonesc pixelii

şi îţi găsesc o pleoapă

intru în ea ca într-o mare agitată

îmi şopteşti din spatele pupilei

sunt aici!

iată-mă!

înaintez prin tine legat de catargul prezentului

prin aorta pe care şi Columb ar fi ocolit-o

inima ta pluteşte în derivă

pe ea a mai rămas un chiparos

ieşit din nisipul cald

eşti o prinţesă în cămaşă de noapte

captivă la ultimul etaj al dorului

uneori

lacrimile tale

devin tridimensionale

arahnofilie

io

irod

păianjenul_de_iod mi-am scos pânzele

la vânzare

orice miriapod care posedă

un vag simţ estetic este

invitat să le admire

şi le poate degusta pe cele care

înfăţişează natură vie

(muşte licurici gărgăriţe etc.)

urzind mi-am încolăcit tentaculele

precum coarnele unui actant cornicoid

pictând mă simt un berbec mustind de sevă

în zilele când crepusculul se zbate în plasa mea

mă închipui bunul samaritean

dus de valuri în aerul nubeloid

purtat în timp ca într-o pubertate a simţurilor

ţin între braţele-picioare

un album cu poze vechi de

gumed

cu fiecare filă mă răscumpăr puţin

stând crispat pe cornişa unui gând

o să mă eliberez de trecut

simplu

o să-l leg de un zeppelin

când se va ridica la cer

va deveni o tablă a legilor

sparte

iar eu

un ipotenuz izosfer

o să mă descalţ de cele 99 de potcoave

şi înălţându-mă pe o turlă a lui Gaudi

voi face un ultim bunjee-jumping în pinacoteca

goblenurilor mele desăvârşite

de zbaterea voastră

inutilă

catedrală pe şine

tot ce-mi amintesc este

catedrala ce huruia pe şine

scoţând fum din locomotivă

ca dintr-o clopotniţă

încinsă de rugăciuni

şi se arunca în faţa ta

karenină triumfătoare

peronul în care străinul cu valiză de lemn

zăcea ca într-un cocon

mi-a spus că au trecut treizeci şi trei de ani

şi călătorii încă povestesc despre umbrele

ce se zvârcoleau printre macazuri

când îmbrăţişările noastre

se rostogoleau

la picioarele Anei

şi acum rămân acestea trei

pendul în clopot –

am desluşit toate limbile

căutându-te

chemându-te

iar dacă cerul

şi-ar lipi urechea de mine

tot n-ar auzi

vibraţia absenţei

plou㠖

trupul de fier încins se crapă de ziuă

întind trecătorilor bucăţi din el

în fiecare

o cheie se răsuceşte

în gol

Nr. 05 / 2023
Şedinţa Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România din 5 aprilie 2023

Şedinţa Consiliului Uniunii Scriitorilor din România din 5 aprilie 2023

In memoriam Radu Cosaşu (1930-2023)

Concurs de manuscrise la Festlit Cluj – ediţia a 10-a 7 – 9 iunie 2023

Calendar al scriitorilor din Filiala Craiova a USR

Puterea dinlăuntrul literaturii
de Gabriel Coşoveanu

Cântă, zeiţă. Simone Weil şi Nietzsche
de Cătălin Pavel

Zi plină de variate tăceri (3)
de Gheorghe Grigurcu

Oportunism, conformism, snobism
de Nicolae Prelipceanu

„Regele Renaşterii artistice româneşti”
de Mihai Ghiţulescu

Alfabet: România – declaraţie de iubire
de Cristian Pătrăşconiu

Viu şi periculos
de Dumitru Ungureanu

Alex Gregora sau vocaţia mântuirii prin poezie
de Florian Copcea

Atotputernicia mangafalei
de Gela Enea

Mareşalii alcătuiesc un tablou care reflectă, prin extensie, personalitatea regelui şi calitatea elitelor de care poate dispune în serviciul său direct
de Tudor Vişan-Miu

Ancheta Ramuri: Literatura şi voinţa de putere

#ImpresiiSenzaţii. Despre cum materia face sens
de Xenia Negrea

Necazuri cu şcoala, laborator de teatru-film
de Daniela Firescu

Poezie
de Dumitru Andreca

Poezie
de Laurenţiu Belizan

Parisul Marthei Bibescu
de Maria Tronea

Mass-media locale în postcomunism: perspective
de Iulian Bitoleanu

Gânduri despre dragostea şi întunericul lui Oz
de Mihai Valentin Vladimirescu

Imaginarul în complexul semantic
de Toma Grigorie

Sindromul Stockholm şi contrarietatea relevantă
de Gabriela Nedelcu-Păsărin

Casa numelor
de Colm Tóibín

Cu Marcel la timpul trecut*
de Cătălin Davidescu

© 2007 Revista Ramuri